{"id":2,"date":"2021-12-02T18:30:46","date_gmt":"2021-12-02T18:30:34","guid":{"rendered":"https:\/\/smajoris.space\/?page_id=2"},"modified":"2022-06-16T08:53:37","modified_gmt":"2022-06-16T08:53:37","slug":"home-sm","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/smajoris.space\/","title":{"rendered":"Home"},"content":{"rendered":"\n<h2 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\">Sfera Majoris &#8211; Electronic Music Guide, Music Band, Audio Shop<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Muzica Universalis &#8211; Pitagora, filozofii cre\u0219tini \u0219i chiar muzicienii moderni au fost fascina\u021bi de Muzica Universalis (sau cum mai este denumit\u0103, Muzica Sferelor). Dar muzica aceasta a sferelor nu este o &#8220;muzic\u0103&#8221; obi\u0219nuit\u0103, a\u0219a cum o \u0219tim noi ast\u0103zi. Mai degrab\u0103, se refer\u0103 la armonia, fazele \u0219i rela\u021biile dintre corpurile planetare, cere\u0219ti; m\u0103rimile lor, vitezele lor \u0219i rezonan\u021bele lor. \u00cen urma mi\u0219c\u0103rii planetelor de-a lungul cerului, pe cer, ele au momente c\u00e2nd se sincronizeaz\u0103, \u0219i momente c\u00e2nd ies din sincronicitate unele fa\u021b\u0103 de altele, cre\u00e2nd astfel un model complex, infinit \u0219i unic, nerepetitiv, de armonii.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed aligncenter is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Musica Universalis\" width=\"500\" height=\"281\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/LIizcjcRMzY?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><figcaption>Performan\u021b\u0103 muzical\u0103 generat\u0103 dup\u0103 propor\u021biile de rota\u021bie ale planetelor \u00een cadrul sistemului Trappist &#8211; 1. Muzic\u0103, Design de Sunet &amp; Visuals de c\u0103tre Connor McDonald. \u00cenregistrare pentru domeniul public &amp; date planetare &#8211; apar\u021bin\u00e2nd NASA<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed aligncenter is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Dream Machine\" width=\"500\" height=\"281\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/qlaV9iQ5OUY?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" referrerpolicy=\"strict-origin-when-cross-origin\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><figcaption>Dream Machine, Creat de Connor McDonald, Original Score de Connor McDonald<br>Sec\u021biuni:<br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=0s\">0:00<\/a> &#8211; Film #1<br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=160s\">2:40<\/a> &#8211; Film #2 <br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=370s\">6:10<\/a> &#8211; Film #3 <br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=536s\">8:56<\/a> &#8211; Film #4 <br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=714s\">11:54<\/a> &#8211; Film #5 <br><a href=\"https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=qlaV9iQ5OUY&amp;t=832s\">13:52<\/a> &#8211; Film #6<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Muzica Sferelor sau Muzica Universalis este un concept filozofic antic care prive\u0219te propor\u021biile din mi\u0219c\u0103rile corpurilor cere\u0219ti &#8211; Soarele, Luna, planetele &#8211; ca pe o form\u0103 de &#8220;muzic\u0103&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Muzica Universalis (sau Muzica Universal\u0103), care mai este cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de Muzica a Sferelor sau Armonia Sferelor, este o teorie originar\u0103 \u00een Grecia Antic\u0103, care a fost ideologia \u0219i principiul Pitagorismului, urm\u00e2nd a fi mai apoi dezvoltat\u0103 de astronomul Johannes Kepler, \u00een secolul al 16-lea. Kepler nu a crezut c\u0103 muzica respectiv\u0103, ce era creat\u0103 \u00een urma mi\u0219c\u0103rii planetelor, era o &#8220;muzic\u0103&#8221; auzibil\u0103 \u0219i interpretabil\u0103 de urechea uman\u0103, dar a crezut c\u0103 putea fi oricum &#8220;auzit\u0103&#8221; de c\u0103tre suflet. Ideea a continuat s\u0103 fie interesant\u0103 pentru savan\u021bi \u0219i \u00een\u021belep\u021bi, p\u00e2n\u0103 la finalul perioadei Renascentiste, astfel fiind influen\u021bate multe \u0219coli de g\u00e2ndire, incluz\u00e2nd Umanismul.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/7\/73\/Harmonyoftheworld.jpg\" alt=\"\" width=\"550\" height=\"742\"\/><figcaption>Armonia Lumii din Astrologia lui Ebenezer Sibly (1806)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Istorie<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Conceptul de &#8220;muzica sferelor&#8221; \u00eencorporeaz\u0103 principiul metafizic cum c\u0103 rela\u021biile matematice exprim\u0103 calit\u0103\u021bi sau &#8220;tonuri&#8221; de energie care se manifest\u0103 prin numere, unghiuri vizuale, forme \u0219i sunete &#8211; toate acestea fiind conectate printr-un model \/ sistem de propor\u021bii. Pitagora a fost primul care a identificat faptul c\u0103 amplitudinea unei note muzicale (pitch-ul &#8211; c\u00e2t de \u00eenalt\u0103 sau c\u00e2t de grav\u0103 este o not\u0103) este \u00eentr-o rela\u021bie de invers\u0103 propor\u021bionalitate cu lungimea corzii care produce acel sunet. De asemenea, tot el a observat \u0219i faptul c\u0103 intervalele dintre frecven\u021bele sonore armonioase formeaz\u0103 propor\u021bii numerice simple.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pitagora a propus ideea cum c\u0103 Soarele, Luna \u0219i planetele, toate emit un murmur sau un sunet al lor special, specific, unic, bazat pe revolu\u021bia orbitei lor, dar \u0219i c\u0103 calitatea vie\u021bii pe planeta P\u0103m\u00e2nt reflect\u0103 aspectele de &#8220;tenor&#8221; ale sunetelor cere\u0219ti, care sunt fizic imperceptibile de c\u0103tre urechea uman\u0103. Ulterior, Platon a descris astronomia \u0219i muzica ca fiind ni\u0219te studii &#8220;\u00eengem\u0103nate&#8221; ale recunoa\u0219terii senzoriale: astronomia pentru ochi, muzica pentru urechi, iar am\u00e2ndou\u0103 necesit\u00e2nd cuno\u0219tin\u021be despre propor\u021biile numerice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe de alt\u0103 parte, Aristotel a caracterizat teoria precum urmeaz\u0103:<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote has-text-align-left is-style-default is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\"><p>Unii g\u00e2nditori consider\u0103 c\u0103 mi\u0219carea unor corpuri de o asemenea dimensiune trebuie s\u0103 produc\u0103 un sunet, un zgomot, din moment ce pe P\u0103m\u00e2ntul nostru mi\u0219carea unor corpuri sau obiecte cu mult mai mici \u00een dimensiuni \u0219i \u00een viteza de mi\u0219care, produc acel efect. \u00cen acela\u0219i timp, c\u00e2nd Soarele \u0219i Luna, spun ei, \u0219i toate stelele, at\u00e2t de mari \u0219i grandioase, \u00een num\u0103r \u0219i \u00een dimensiune, se mi\u0219c\u0103 cu o rapiditate foarte mare, cum s\u0103 nu produc\u0103 ele un sunet extraordinar de grozav? Pornind de la acest argument, \u0219i de la oberva\u021bia cum c\u0103 vitezele lor, m\u0103surate ca distan\u021bele lor, sunt \u00een acelea\u0219i propor\u021bii ca \u0219i  concordan\u021bele muzicale, ei afirm\u0103 c\u0103 sunetul r\u0103sp\u00e2ndit de mi\u0219carea circular\u0103 a stelelor, este \u00eens\u0103\u0219i o <strong>armonie<\/strong>. Cu toate acestea, de\u0219i pare inexplicabil ca noi s\u0103 nu putem auzi aceast\u0103 muzic\u0103, ei explic\u0103 acest lucru spun\u00e2nd c\u0103 sunetul este \u00een urechile noastre din primul moment, chiar de la na\u0219tere, \u0219i este astfel imposibil de distins de t\u0103cerea sa contrar\u0103, din moment ce sunetul \u0219i lini\u0219tea sunt discriminate prin contrast reciproc. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la oameni, atunci, este pur \u0219i simplu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu cei ce creeaz\u0103 obiecte din cupru, care sunt at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi cu zgomotul din fier\u0103rie, \u00eenc\u00e2t ei nu mai sesizeaz\u0103 diferen\u021ba sau impactul.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aristotel a negat totu\u0219i aceast\u0103 teorie, \u0219i pe bazele propriului model cosmologic, \u0219i pe principiul c\u0103 &#8220;sunetele excesive&#8230; sf\u0103r\u00e2m\u0103 corpurile solide, chiar \u0219i ale lucrurilor ne\u00eensufle\u021bite&#8221;, \u0219i, astfel, orice sunete create de planete, ar exercita \u00een mod necesar o for\u021b\u0103 fizic\u0103 extraordinar\u0103 asupra corpului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Boethius, \u00een lucrarea sa influent\u0103, &#8220;De Musica&#8221;, a descris 3 categorii de muzic\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li><em>musica mundana<\/em> (uneori referit\u0103 ca <em>muzica universalis<\/em>);<\/li><li><em>musica humana<\/em> (muzica intern\u0103 a corpului uman);<\/li><li><em>musica quae in quibusdam constituta est instrumentis<\/em> (sunete create de c\u00e2nt\u0103re\u021bi \u0219i instrumentali\u0219ti).<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Boethius a crezut c\u0103 <em>musica mundana<\/em> a putut fi descoperit\u0103 doar prin intelect, dar c\u0103 ordinea g\u0103sit\u0103 \u00een interior era aceea\u0219i ca cea g\u0103sit\u0103 \u00een muzica auzibil\u0103, \u0219i c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 reflect\u0103 frumuse\u021bea lui Dumnezeu, crea\u021bia Sa.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/7\/7f\/The_music_of_the_spheres.jpg\/440px-The_music_of_the_spheres.jpg\" alt=\"\" width=\"440\" height=\"688\"\/><figcaption>Gravare Renascentist\u0103 &#8211; <em>Practica musice<\/em> (Gafurius, 1496) &#8211; ar\u0103t\u00e2ndu-l pe Apollo, Muzele, sferele planetare \u0219i modurile muzicale<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<div style=\"height:21px\" aria-hidden=\"true\" class=\"wp-block-spacer\"><\/div>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-text-color has-css-opacity has-background is-style-default\" style=\"background-color:#4d7263;color:#4d7263\"\/>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Influen\u021b\u0103 cultural\u0103<\/h2>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Alte crea\u021bii ce se folosesc de conceptul Muzica Universalis:<\/p>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\"><li>William Skakespeare &#8211; referire la muzica sferelor &#8211; <em>The Merchant of Venice<\/em><\/li><li>Compozitorul danez Rued Langgaard &#8211; a compus o lucrare orchestral\u0103 pionier\u0103, <em>Music of the Spheres<\/em> (1910)<\/li><li>Paul Hindemith &#8211; <em>Die Harmonie der Welt<\/em> (&#8220;The Harmony of the World&#8221;), oper\u0103 bazat\u0103 pe via\u021ba lui Johannes Kepler (1957)<\/li><li>Neil Ardley &#8211; <em>Harmony of the Spheres<\/em><\/li><li>Mike Oldfield &#8211; <em>Music of the Spheres<\/em><\/li><li>The Receiving End of Sirens &#8211; <em>The Earth Sings Mi Fa Mi<\/em><\/li><li>Ian Brown &#8211; <em>Music of the Spheres<\/em><\/li><li>Bjork &#8211; <em>Cosmogony<\/em><\/li><li>Coldplay &#8211; albumul <em>Music of the Spheres<\/em><\/li><li>Artistul Liam Thomas Maloney, din Manchester, UK &#8211; albumul <em>Musica Universalis<\/em><br><a href=\"https:\/\/liamthomasmaloney.bandcamp.com\/track\/musica-universalis\">https:\/\/liamthomasmaloney.bandcamp.com\/track\/musica-universalis<\/a><\/li><li>Martin O&#8217;Donnell, Michael Salvatori, Paul McCartney &#8211; titlul piesei \u00eenso\u021bitoare pentru jocul video <em>Destiny<\/em><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sfera Majoris &#8211; Electronic Music Guide, Music Band, Audio Shop Muzica Universalis &#8211; Pitagora, filozofii cre\u0219tini \u0219i chiar muzicienii moderni au fost fascina\u021bi de Muzica Universalis (sau cum mai este denumit\u0103, Muzica Sferelor). Dar muzica aceasta a sferelor nu este o &#8220;muzic\u0103&#8221; obi\u0219nuit\u0103, a\u0219a cum o \u0219tim noi ast\u0103zi. Mai degrab\u0103, se refer\u0103 la armonia, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-2","page","type-page","status-publish","hentry"],"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"sm","author_link":"https:\/\/smajoris.space\/?author=1"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Sfera Majoris &#8211; Electronic Music Guide, Music Band, Audio Shop Muzica Universalis &#8211; Pitagora, filozofii cre\u0219tini \u0219i chiar muzicienii moderni au fost fascina\u021bi de Muzica Universalis (sau cum mai este denumit\u0103, Muzica Sferelor). Dar muzica aceasta a sferelor nu este o &#8220;muzic\u0103&#8221; obi\u0219nuit\u0103, a\u0219a cum o \u0219tim noi ast\u0103zi. Mai degrab\u0103, se refer\u0103 la armonia,&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2"}],"version-history":[{"count":66,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5053,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions\/5053"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}