{"id":247,"date":"2022-04-16T22:46:08","date_gmt":"2022-04-16T22:46:08","guid":{"rendered":"https:\/\/smajoris.space\/history-of-music-technology\/"},"modified":"2022-04-27T23:41:44","modified_gmt":"2022-04-27T23:41:44","slug":"history-of-music-technology","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/smajoris.space\/?page_id=247","title":{"rendered":"History of Music Technology"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Muzica electronic\u0103 prosper\u0103 \u0219i \u00eenflore\u0219te datorit\u0103 tehnologiei, pentru a fi ceea ce noi cunoa\u0219tem ast\u0103zi ca fiind &#8220;muzic\u0103 electronic\u0103&#8221;. \u0218i, mai mult, pentru ca muzica \u00een general s\u0103 fie mai bun\u0103 \u0219i mai diferit\u0103 de ceea ce a fost.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Alte forme de muzic\u0103 acustic\u0103 s-au bazat pe instrumente ce au r\u0103mas \u00een majoritatea cazurilor neschimbate, de c\u00e2nd au luat ele na\u0219tere \u0219i a fost creat design-ul lor original, \u00een urm\u0103 cu secole, pe c\u00e2nd muzica electronic\u0103 este \u00eentr-o continu\u0103 evolu\u021bie, \u00een concordan\u021b\u0103 cu aplicarea noilor tehnologii. Este singura form\u0103 de muzic\u0103 unde manufacturierii \u0219i produc\u0103torii de echipament au toat\u0103 puterea, iar arti\u0219tii sunt la mila lor \u0219i depind de orice device sau dispozitiv pe care ace\u0219tia \u00eel creeaz\u0103. Instrumentele nu fac muzica, instrumentele <em>sunt<\/em> muzica (parafraz\u00e2ndu-l pe Marshall McIuhan).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Inventatorul muzicii electronice a fost probabil Grog, care \u00een anul 65.000, \u00eenainte de era noastr\u0103, a lovit \u00een mod repetat cu un b\u0103\u021b de o piatr\u0103, \u00eentr-o mi\u0219care ritmic\u0103 \u0219i sincronizat\u0103, astfel produc\u00e2nd prima melodie acustic\u0103 tribal\u0103. Apoi, acesta a fost lovit de fulger, ceea ce a conferit o c\u0103ldur\u0103 analogic\u0103 \u0219i o plin\u0103tate sunetului s\u0103u, iar astfel, acusticul a devenit electric.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Grog a fost \u00een cur\u00e2nd contracarat de Thag, care a preferat s\u0103 loveasc\u0103 un b\u0103\u021b de un alt b\u0103\u021b, produc\u00e2nd un sunet diferit, iar astfel, cre\u00e2ndu-se primul subgen \u0219i ulterior, prima pl\u00e2ngere cu privire la faptul c\u0103 noul sunet nu era la fel de bun ca \u0219i vechiul sunet.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/caveman.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Aici \u00eel putem vedea pe Grunk venind cu ideea de Rock n Stone &#8211; noul sunet al lumii interioare, de sub p\u0103m\u00e2nt, &#8220;underground&#8221;, deoarece acolo tr\u0103ia efectiv.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenaint\u00e2nd pe firul cronologic, c\u0103tre cel de-al 3-lea secol, tot \u00eenainte de era noastr\u0103, \u00eel avem pe Ktesibios, un inginer grec, care a folosindu-se de pneumatic\u0103 \u0219i hidraulic\u0103, pentru a crea o org\u0103 controlat\u0103 cu ajutorul apei, pe care el a denumit-o Hydraulis. Folosind un sistem complex de p\u00e2rghii, comutatoare, \u0219i un sacrificiu de virgine c\u0103tre legendarul monstru marin kraken, ma\u0219in\u0103ria Hydraulis a fost primul dispozitiv care a permis cuiva s\u0103 c\u00e2nte la mai mult de un singur instrument deodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/hydraulus.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Aici se poate vedea Kesios Emersonios \u00een cea de-a 4-a or\u0103 a solo-ului s\u0103u legendar de 16 ore, la hydraulis.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Trec\u00e2nd \u0219i de perioada Evului Mediu, \u0219i ajung\u00e2nd direct \u00een cea a Iluminismului, undeva prin 1761, Jean-Baptiste de Laborde a inventat Clavecinul Electric, sau &#8220;Harpsicordul Electric&#8221;. Era practic un clavicord, cu excep\u021bia faptului c\u0103 cle\u0219tii erau \u00eenc\u0103rca\u021bi cu electricitate static\u0103 pentru ca ace\u0219tia s\u0103 sune clopotele. Aceasta a fost prima instan\u021b\u0103 de mijloace electrice folosite pentru producerea de muzic\u0103, \u0219i acesta poate fi \u0219i considerat ca fiind primul instrument electronic (depinz\u00e2nd de defini\u021bia fiec\u0103ruia), dar nu chiar, deoarece din &#8220;elect&#8221; lipsea partea de &#8220;tronic&#8221;. Iar acest fapt se datoreaz\u0103 felului cum dispozitivul func\u021biona, \u0219i anume: cle\u0219tii mecanici erau cei care creau muzica, \u0219i nu logica digital\u0103 \u0219i circuitele.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/clavecin.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Aici se poate observa o diagram\u0103 a felului cum ar\u0103ta un Clavecin Electric, a\u0219adar putem afirma \u0219i \u0219tii c\u0103 el sigur a existat la un moment dat, asta dac\u0103 nu i-a pl\u0103cut unul din ideile &#8220;str\u0103lucite&#8221; ale lui Leonardo da Vinci.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, \u00een anul 1761, Johann Maelzel a creat Panarmonicul, care a fost prima claviatur\u0103 (keyboard) mecanic\u0103 care, chiar dac\u0103, tehnic vorbind, nu era electronic\u0103, a automatizat c\u00e2ntarea a tuturor celorlalte instrumente dintr-o orchestr\u0103; acesta a fost ca un fel de precursor al <em>MIDI<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tot \u00een 1761, Benjamin Franklin a inventat &#8220;armonica la sticl\u0103&#8221; (glass harmonica), care nu a avut nimic de a face cu muzica electronic\u0103, dar este o informa\u021bie util\u0103 \u00een cazul \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 te afli vreodat\u0103 \u00een pericol. Acest stil a fost popular p\u00e2n\u0103 prin anul 1830.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un secol mai t\u00e2rziu, \u00een 1876, faimosul inventator Elisha Gray a dezvoltat un circuit electromagnetic care desc\u0103rca un sunet. Iar mai apoi, reu\u0219ind s\u0103 fac\u0103 acel sistem s\u0103 vibreze de unul singur, el a f\u0103cut ca circuitul s\u0103 produc\u0103 un sunet continuu. Prin manipularea cu grij\u0103 a \u00eentregului circuit, folosindu-se de buc\u0103\u021bi sub\u021biri de o\u021bel, asem\u0103n\u0103toare stufului, el a descoperit cum poate controla tonul sunetului s\u0103u, astfel, cre\u00e2nd primul oscilator de note de baz\u0103 \u0219i note singulare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acest lucru a fost extraordinar pentru oamenii din era respectiv\u0103 care doar ce descoperiser\u0103 ce anume s\u0103 fac\u0103 cu electricitatea, cu c\u00e2\u021biva ani mai devreme. Tot ceea ce a fost necesar a fost o interfa\u021b\u0103 simpl\u0103 \u0219i u\u0219or de manevrat. Din acel punct, a mai trebuit doar s\u0103 se ata\u0219eze clape la &#8220;stufurile&#8221; de o\u021bel, \u0219i iat\u0103: primul instrument care producea sunet prin mijloace electrice, la modul real vorbind. El l-a denumit: &#8220;Telegraful Muzical&#8221; sau &#8220;Telegraful Armonic&#8221; sau &#8220;Pianul Electroarmonic&#8221;. \u0218i asta pentru c\u0103 &#8220;Telearmonocinematogramofonul Electroacusticoscilator&#8221; era mult prea greu de re\u021binut, iar &#8220;Super Pianul Spa\u021bial al Mor\u021bii&#8221; nu era suficient de Victorian.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/electroharmonic.png\" alt=\"\"\/><figcaption>Iat\u0103 cum ar\u0103ta primul adev\u0103rat instrument electronic (depinz\u00e2nd de defini\u021bia fiec\u0103ruia).<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dar oare de unde i-a venit lui ideea aceasta de a crea aceast\u0103 chestie cu circuit electromagnetic care se auto-vibra? El a purtat aceast\u0103 idee chiar \u00een buzunarul s\u0103u de la spate, pentru o vreme. Ini\u021bial, el \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 ca vorbirea uman\u0103 s\u0103 &#8220;c\u0103l\u0103toreasc\u0103&#8221; \u00een mod electronic, dintr-un loc \u00eentr-altul, printr-un cablu sau fir, precum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul cutiilor de conserve \u0219i al sforii, doar c\u0103 mult mai puternic \u0219i mult mai departe. El l-a numit &#8220;telefon&#8221;, \u0219i avea gata toat\u0103 ideea, \u00eens\u0103, dup\u0103 cum pretinde legenda, Alexander Graham Bell l-a \u00eentrecut \u0219i i-a luat-o \u00eenainte la biroul de patente, cu doar c\u00e2teva ore. Oricum nu ar fi contat, pentru c\u0103 Bell deja avea un model func\u021bional care era gata de utilizare, \u00een timp ce Gray nu era dec\u00e2t la stadiul de teorie cu acest &#8220;telefon&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cens\u0103, norocul lui Gray a fost faptul c\u0103 Bell nu era interesat de muzica electronic\u0103. El \u00eencerca de fapt s\u0103 fac\u0103 ca oamenii surzi s\u0103 aud\u0103, spre deosebire de Thomas Edison care se chinuia cu acelea\u0219i circuite vibratoare \u0219i cilindri de o\u021bel, doar c\u0103 \u00een loc s\u0103 \u00eencerce s\u0103 trimit\u0103 sunetul dintr-un loc \u00een altul, el \u0219i-a dat seama cum s\u0103 \u00eel \u00eenscrie, s\u0103 \u00eel graveze \u00eentr-o suprafa\u021b\u0103 fizic\u0103. Ca \u0219i o carte. Doar c\u0103 cu sunet. El l-a denumit Fonograf, \u0219i a \u0219i ap\u0103rut un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1877.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/edison.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Thomas Edison cu al s\u0103u fonograf, un device pe care probabil nu l-a inventat el, dar pentru care a luat toate meritele, precum se poate observa \u00een aceast\u0103 fotografie \u00eenscenat\u0103, f\u0103cut\u0103 cu o camer\u0103, un device pe care tot a\u0219a, nu el l-a inventat, \u00eens\u0103 pentru care a beneficiat de toate laudele.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta din urm\u0103 a fost cea mai important\u0103 descoperire \u0219i avansare \u00een tehnologie, dezvoltare, la momentul respectiv, nu doar \u00een domeniul muzicii electronice, ci \u00een toat\u0103 muzica. \u00cenainte de 1876, dac\u0103 voiai s\u0103 auzi muzic\u0103, trebuia s\u0103 angajezi pe cineva care s\u0103 o c\u00e2nte \u00een fa\u021ba ta sau trebuia s\u0103 mergi la un concert sau un spectacol \/ performan\u021b\u0103 live. Atunci nu existau Spotify, niciun iTunes, nici mp3-uri, nici discuri compacte (CD-uri), nicio \u00eenregistrare de vinil, \u0219i clar nu benzi pe casete (sau casete). Toat\u0103 muzica era live. Era imposibil s\u0103 auzi o \u00eenregistrare, deoarece \u00eensu\u0219i conceptul de a \u00eenregistra muzica nu exista, la acel moment.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acea barier\u0103 a fost dep\u0103\u0219it\u0103 \u0219i spart\u0103, distrus\u0103, \u00een 1876 \u0219i ulterior, muzica &#8211; care fusese p\u00e2n\u0103 atunci \u00eentotdeauna gratis \u0219i de domeniul public &#8211; a ajuns cumva s\u0103 devin\u0103 proprietate intelectual\u0103. Iar asta deoarece \u00eenregistrarea muzicii \u00eensemna practic c\u0103 tu puteai s\u0103 o \u0219i de\u021bii, \u00een timp ce c\u00e2ntatul sau ascultatul de muzic\u0103, nu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Primul instrument electronic <em>actual<\/em>, (din nou, depinz\u00e2nd de defini\u021bia fiec\u0103ruia), a fost Telarmoniul, dezvoltat de c\u0103tre Thaddeus Cahill \u00een anul 1897. El l-a numit ini\u021bial Dinamofon, \u0219i i-au trebuit 10 ani lui pentru a finaliza proiectul \u0219i pentru a avea efectiv un model func\u021bional, dar el a depus brevetul \u00een anul 1897, pe c\u00e2nd a avea un brevet pentru ideile tale era mai important dec\u00e2t a face efectiv ceva cu ele (inventatorii au \u00eenv\u0103\u021bat repede din \u00eent\u00e2mplarea dintre Gray-Bell).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta nu este inven\u021bia mea: Telarmoniul c\u00e2nt\u0103rea 200 de tone, av\u00e2nd m\u0103rimea \u0219i complexitatea unui sta\u021bii de putere hidroelectric\u0103, \u0219i era operat\u0103 \u0219i controlat\u0103 cu ajutorul unor p\u00e2rghii imense \u0219i unor arbori de vitez\u0103. Con\u021binea o claviatur\u0103 masiv\u0103, av\u00e2nd 36 de clape pe octav\u0103. Avea, de asemenea, nituri gigantice, \u0219i pistoane, \u0219i valve  \u0219i aburi ie\u0219ind din co\u0219uri de fum solide din fier, pe care numai cei mai mari ingineri ai aburilor le puteau imagina. Amplificatoarele nu existau pe vremea aceea, a\u0219s c\u0103 singura cale prin care se putea auzi orice zgomot de m\u0103cinat pe care l-ar fi f\u0103cut acea ma\u0219in\u0103rie, era conectarea unui telefon la ea, iar receptorul s\u0103 fie pus l\u00e2ng\u0103 urechea ta. Era ca primul Walkman; singurul Walkman care era mai mare dec\u00e2t tine.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/telharmonium.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Angrenajele Telarmoniului, ar\u0103t\u00e2nd ca o versiune Steampunk a interiorului super laserului Death Star.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cahill \u0219i-a dat seama mai t\u00e2rziu cum s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 c\u00e2nte pentru publicul mare, ce umplea s\u0103li, ata\u0219\u00e2nd un megafon, de c\u0103tre receptorul telefonului, care producea un sunet ca al unei conversa\u021bii de telefon slab calitativ\u0103, analogic\u0103, veche, de 8khz. Ca \u0219i cum cineva vorbea \u00een pumnul s\u0103u. Acesta nu este un ghetou. Aceasta chiar este o chestie genial\u0103, pentru era Victorian\u0103, la modul serios.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen total, \u00een toat\u0103 lumea s-au creat 3 Telarmonii. Fiind de m\u0103rimea unor nave de lupt\u0103, dura c\u00e2\u021biva ani pentru a se construi una singura, fiecare dintre ele. Ultima a fost terminat\u0103 \u00een anul 1911 \u0219i urmau s\u0103 se mai construiasc\u0103 \u0219i altele, \u00eens\u0103 produc\u021bia a fost oprit\u0103 de c\u0103tre Primul R\u0103zboi Mondial. Cahill \u00ee\u0219i propusese s\u0103 mai construiasc\u0103 \u0219i altele, dup\u0103 r\u0103zboi, dar device-ul lui a fost procesat ca fiind \u00eenvechit, odat\u0103 cu apari\u021bia unei \u0219i mai insiduoase \u0219i subtile tehnologii: Radioul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ast\u0103zi, nu exist\u0103 nicio \u00eenregistrare a felului cum suna Telarmoniul, cu toate c\u0103, dac\u0103 \u00ee\u021bi dore\u0219ti s\u0103 \u0219tii acest lucru la modul general, \u00een mare, atunci folose\u0219te orice org\u0103 Hammond generalizat\u0103. A fost construit\u0103 pe acela\u0219i principiu. Ultimul Telarmoniu a fost v\u00e2ndut ca \u0219i rebut, \u00een anul 1950; era at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t niciun muzeu nu \u0219i-l dorea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Iar de aici lucrurile chiar au \u00eenceput s\u0103 se mi\u0219te mai repede, prin perioada secolului al 20-lea. \u00cen 1917, Leon Theremin a inventat un device care era at\u00e2t de ciudat, \u00eenc\u00e2t el nu putea s\u0103 denumeasc\u0103 dup\u0103 nimic altceva deja existent, sau m\u0103car ceva care s\u0103 fi existat \u00een viitor, a\u0219a c\u0103 el l-a denumit chiar dup\u0103 numele s\u0103u: Tereminul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ceea ce a f\u0103cut ca Tereminul s\u0103 fie at\u00e2t de unic, a fost c\u0103 nu era nevoie s\u0103 \u00eel atingi, ca s\u0103 po\u021bi c\u00e2nta la el. Acesta r\u0103spundea mi\u0219c\u0103rilor corpului, iar dac\u0103 \u00ee\u021bi scuturai m\u00e2na \u00een vecin\u0103tatea general\u0103, ma\u0219in\u0103ria respectiv\u0103 r\u0103spundea \u00een mod corespunz\u0103tor, folosind corpul t\u0103u ca un receptor de recep\u021bie (precum urechile de iepure ce erau la televizoarele analogice vechi. \u00centreab\u0103-\u021bi bunicii ce \u00eenseamn\u0103 aia).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen plus, sunetul produs de c\u0103tre Teremin era un v\u0103itat \u00eenalt, \u00een timp real, \u0219i complet analog, ca un sc\u00e2r\u021b\u00e2it de feedback al unui microfon, \u0219i pentru c\u0103 depindea de tine s\u0103 stai \u00eentr-o pozi\u021bie de nemi\u0219cat, pentru a putea fi c\u00e2ntat\u0103 orice not\u0103 specific\u0103, de orice lungime perceptibil\u0103, a cam oscilat destul de mult, deoarece nimeni nu poate sta complet nemi\u0219cat. A\u0219adar, din cauza mi\u0219c\u0103rilor tale neregulate, chestia cam m\u00e2r\u00e2ia \u0219i scotea ni\u0219te sunete nu foarte descifrabile, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 sune ca o frecven\u021b\u0103 de radio confuz\u0103, neclar\u0103 \u0219i distorsionat\u0103, oscil\u00e2nd ca un cadran p\u00e2n\u0103 \u00een iad \u0219i \u00eenapoi. Dar, m\u0103car era electronic.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/theremin.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Theremin c\u00e2nt\u00e2nd la Teremin, ca un Theremin.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din cauza imprevizibilit\u0103\u021bii sale, compozitorii de muzic\u0103 nu se puteau g\u00e2ndi la nimic util de f\u0103cut cu el. Dar a reu\u0219it totu\u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 un renume, ca fiind instrumentul pentru coloanele sonore pentru filmele science-fiction B-grade, de proast\u0103 calitate, despre Lucruri Rele Ce Vin Din Spa\u021biul Cosmic (&#8220;Evil Things What Come From Outer Space&#8221;), unde sc\u00e2r\u021b\u00e2itul acela \u00eenalt al Tereminului, ca de natur\u0103 extraterestr\u0103, a fost perfect pentru a descrie misteriosul \u0219i necunoscutul, str\u0103inul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dar, probabil c\u0103 realizarea lui suprem\u0103 a fost atunci c\u00e2nd Beach Boys l-au folosit pentru hit-ul lor &#8220;Good Vibrations&#8221;, din anul 1967 &#8211; un c\u00e2ntec enervant \u0219i \u00eennebunitor, care a petrecut peste 1 an \u00een iadul de \u00eenregistr\u0103ri \u0219i produc\u021bie, \u0219i pentru care au fost necesare 3 studio-uri diferite \u0219i 20 de versiuni diferite pentru a fi finalizat, deoarece blamatul Teremin era al naibii de inoperabil sau greu de operat (de asemenea: Brian Wilson era un perfec\u021bionist nebun). Tereminul \u00eenc\u0103 mai poate fi cump\u0103rat \u0219i ast\u0103zi din magazinele de muzic\u0103, muncit \u0219i lucrat cu \u0219i mai multe controale menite s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 tendin\u021bele sale de derivare a notelor. Tema anual\u0103 &#8220;Treehouse of Horror&#8221; al lui Simpson&#8217;s folose\u0219te unul.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-video aligncenter\"><video controls src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/videos\/theremin.mp4\"><\/video><figcaption>Virtuosul c\u00e2nt\u0103re\u021b la Teremin, Samuel Hoffman demonstreaz\u0103 de ce el este Eddie van Halen al acestei chestii. Nu \u0219tiu c\u00e2t de vechi este acest clip, \u00eens\u0103 el a murit \u00een 1967.<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Primul sintetizator cu claviatur\u0103, real, (depinz\u00e2nd de defini\u021bia fiec\u0103ruia), a fost construit \u00een anul 1929, de c\u0103tre Edouard Coupleux \u0219i Armand Givelet, cu toate c\u0103 ei nu l-au denumit ca fiind &#8220;sintetizator cu claviatur\u0103&#8221;, ci ei l-au numit &#8220;Orga Electric\u0103 Givelet&#8221; (&#8220;Givelet Electric Organ&#8221;). Avea un oscilator controlat de role de h\u00e2rtie, precum un derulator (player) de pian automat, numai c\u0103 aceste role de h\u00e2rtie nu puteau controla mai mult dec\u00e2t doar note. Ei au instruit circuitele electronice s\u0103 controleze <strong>amplitudinea <\/strong>(&#8220;pitch&#8221;-ul, c\u00e2t de grav sau \u00eenalt era un sunet), <strong>tonul <\/strong>\/ <strong>tonalitatea <\/strong>(tone), <strong>culoarea <\/strong>(color), <strong>intensitatea <\/strong>(loudness) \u0219i chiar \u0219i <strong>articularea notelor <\/strong>(note articulation). A fost ca o descoperire \u00een tehnologia orgilor.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/givelet.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Givelet \u00een timp ce sus\u021binea un spectacol (performa) Giveletul, ca un Givelet.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acesta ar fi fost foarte aproape de a fi considerat ca fiind &#8220;cel mai important instrument electronic al tuturor timpurilor&#8221;, asta dac\u0103, 4 ani mai t\u00e2rziu, o companie f\u0103r\u0103 descriere, numit\u0103 Hammond, nu ar fi lansat propria lor org\u0103 electric\u0103, care p\u00e2n\u0103 \u00een anii &#8217;60, a evoluat \u00een modelul B-3, de asemenea cunoscut\u0103 \u0219i ca cea mai mare org\u0103 realizat\u0103 vreodat\u0103. Nu a\u0219 numi-o total electronic\u0103, \u00een orice caz, sau clavi\u0219tii de Blues nu m\u0103 vor l\u0103sa niciodat\u0103 s\u0103 aud sf\u00e2r\u0219itul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen anul 1955, RCA a comandat lui Harry Olsen \u0219i Herbert Belar s\u0103 vin\u0103 cu ceva ciudat \u0219i s\u0103lbatic, nebunesc, \u00een industria \u00eenfloritoare a electronicii, iar ei au venit cu ideea de Sintetizatorul RCA Mark II (RCA Mark II Synthesizer) (a existat probabil \u0219i un Mark I, anterior, dar nimeni nu-\u0219i aminte\u0219te cu adev\u0103rat de el, ca primul joc Streetfighter).<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/music.ishkur.com\/images\/rcamarkii.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption>Sintetizatorul RCA Mark II, unitate de perete, panou de control submarin \u0219i centru de comand\u0103 de nav\u0103 spa\u021bial\u0103 \u00een stilul recuzitei de film.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sintetizatorul. Aceea a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd cineva a folosit vreodat\u0103 acel cuv\u00e2nt pentru o component\u0103 de echipament muzical. Ei l-au numit a\u0219a pentru c\u0103 acela a fost primul instrument muzical care era menit s\u0103 emuleze sau s\u0103 &#8220;sintetizeze&#8221; sunetele muzicale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acesta a fost o isprav\u0103 sau performan\u021b\u0103 incredibil\u0103. \u00cenainte de acel moment, dac\u0103 voiai un sunet de pian, atunci trebuia s\u0103 s\u0103 faci rost realmente de un pian. Dac\u0103 voiai s\u0103 auzi o trompet\u0103 sau o tob\u0103, trebuia s\u0103 angajezi un trompetist sau un tobo\u0219ar. Conceptul de a virtualiza muzica prin metode artificiale a fost revolu\u021bionar.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Au existat \u0219i ni\u0219te probleme, totu\u0219i. \u00cen primul r\u00e2nd, chestia respectiv\u0103 era de dimensiunea unui autobuz, iar \u00een all doilea r\u00e2nd, pentru a putea fi programate note \u00een el, trebuia s\u0103 folose\u0219ti carduri perforate, casete de band\u0103 bobin\u0103-la-bobin\u0103, o vitez\u0103 ridicol\u0103, band\u0103 camuflant\u0103, Unix versiunea v0.1 \u00een Assembler \u0219i 4 forme diferite de karate. \u0218i c\u00e2nd abia-abia, \u00een final, se \u00eempro\u0219ca ceva, nu prea sem\u0103na mai deloc a &#8220;muzic\u0103&#8221;. Cu toate acestea, ceea ce propunea era promi\u021b\u0103tor. Numai c\u0103 nu era foarte util, \u00eenc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceasta a fost o prezentare general\u0103, \u00een mare, foarte liniar\u0103 \u0219i extrem de simplificat\u0103, a salturilor tehnologice din spatele muzicii electronice. Mai multe instrumente sunt discutate de-a lungul acestui ghid, \u00een func\u021bie de nevoie, iar noi instrumente \u00eenc\u0103 sunt inventate chiar ast\u0103zi, chiar acum, pentru a se extinde \u0219i a se explora latura mult mai experimental\u0103 a panteonului muzicii electronice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzica electronic\u0103 prosper\u0103 \u0219i \u00eenflore\u0219te datorit\u0103 tehnologiei, pentru a fi ceea ce noi cunoa\u0219tem ast\u0103zi ca fiind &#8220;muzic\u0103 electronic\u0103&#8221;. \u0218i, mai mult, pentru ca muzica \u00een general s\u0103 fie mai bun\u0103 \u0219i mai diferit\u0103 de ceea ce a fost. Alte forme de muzic\u0103 acustic\u0103 s-au bazat pe instrumente ce au r\u0103mas \u00een majoritatea cazurilor neschimbate, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":74,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-247","page","type-page","status-publish","hentry"],"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false},"uagb_author_info":{"display_name":"sm","author_link":"https:\/\/smajoris.space\/?author=1"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Muzica electronic\u0103 prosper\u0103 \u0219i \u00eenflore\u0219te datorit\u0103 tehnologiei, pentru a fi ceea ce noi cunoa\u0219tem ast\u0103zi ca fiind &#8220;muzic\u0103 electronic\u0103&#8221;. \u0218i, mai mult, pentru ca muzica \u00een general s\u0103 fie mai bun\u0103 \u0219i mai diferit\u0103 de ceea ce a fost. Alte forme de muzic\u0103 acustic\u0103 s-au bazat pe instrumente ce au r\u0103mas \u00een majoritatea cazurilor neschimbate,&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/247","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=247"}],"version-history":[{"count":35,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/247\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":500,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/247\/revisions\/500"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/74"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/smajoris.space\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=247"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}