{"id":249,"date":"2022-04-16T22:46:08","date_gmt":"2022-04-16T22:46:08","guid":{"rendered":"https:\/\/smajoris.space\/1-pioneers\/"},"modified":"2022-06-11T08:27:18","modified_gmt":"2022-06-11T08:27:18","slug":"1-pioneers","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/smajoris.space\/?page_id=249","title":{"rendered":"1. Pioneers"},"content":{"rendered":"\n

Pioneers <\/em><\/strong>– reprezint\u0103 \u00eenceputurile muzicii electronice.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\tSubgenuri \t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
  1. 1. Experimental<\/a>
  2. 1.1. Musique Concrete<\/a>
  3. 1.2. Minimalism<\/a>
  4. 2. Soundtrack<\/a>
  5. 2.1. Modern Classical<\/a>
  6. 2.2. Moog<\/a>
  7. 3. Krautrock<\/a><\/ol>\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\n\n\n
    <\/div>\n\n\n\n

    1. Experimental<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
    Gen Muzical Electronic<\/td>Experimental<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
    Alte Denumiri<\/td>Early electronic sounds<\/td><\/tr>
    Sfera \/ Scena<\/td>Pioneers<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
    An Apari\u021bie<\/td>who knows<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

    Aceasta este originea Ghidului. Dac\u0103 e\u0219ti unul dintre acele genuri umane de obsedat compulsiv completist, care trebuie el s\u0103 treac\u0103 prin orice \u00eentr-un mod secven\u021bial \u0219i cronologic – exact cum trebuie neap\u0103rat s\u0103 cure\u021bi p\u00e2n\u0103 \u0219i cel mai mic p\u0103tr\u0103\u021bel de zon\u0103 neagr\u0103 de pe harta dintr-un joc video, \u00eenainte s\u0103 treci la urm\u0103toarea zon\u0103 – atunci acesta este un loc bun pentru a \u00eencepe, iar tu te alfi \u00een locul potrivit.<\/p>\n\n\n\n

    Acesta este Experimental<\/em><\/strong>, cel mai timpuriu gen muzical electronic, dac\u0103 poate fi numit a\u0219a. Tehnic vorbind, toat\u0103 muzica electronic\u0103 este Experimental\u0103<\/em><\/strong>, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cineva decide s\u0103 o denumeasc\u0103 altceva, iar asta nu se poate \u00eent\u00e2mpla f\u0103r\u0103 timp, viziune, \u0219i marketing. Deci, totul este clar p\u00e2n\u0103 acum, cel pu\u021bin pentru o vreme.<\/p>\n\n\n\n

    Pentru acest ghid, Experimental <\/em><\/strong>\u00eencepe ca un lucru propriu, ca fiind de sine st\u0103t\u0103tor, \u0219i apoi devine absorbit\u0103 \u00een scena IDM pentru simplul motiv c\u0103 de ce nu (sunt sigur\u0103 c\u0103 IDMio\u021bii nu se vor sup\u0103ra).<\/p>\n\n\n\n

    Primii ani de muzic\u0103 electronic\u0103 sunt compresa\u021bi, deoarece aproape c\u0103 nimic special sau cool nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenainte de anul 1950, cu excep\u021bia unei m\u00e2ini de descoperiri pu\u021bin diverse, a\u0219adar, aceast\u0103 scen\u0103 – Pioneers <\/em><\/strong>– urm\u0103re\u0219te progresia gradual\u0103 a muzicii electronice de-a lungul primei jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului 20, de la \u0219tiin\u021b\u0103, la art\u0103, la recreere, \u0219i chiar p\u00e2n\u0103 la industria comercial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"\/
    Aici putem vedea un prototip timpuriu al primelor c\u0103\u0219ti, capabile de ascultarea de muzic\u0103 care ar putea teoretic s\u0103 existe \u00eentr-un timp din viitor. Sau poate extrem de departe.<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

    Experimental <\/em><\/strong>nu este at\u00e2t de mult un gen, pe c\u00e2t este o respingere a ceea ce se cuno\u0219tea deja la acea vreme, ceea ce, \u00een cazul muzicii, poate \u00eensemna orice care nu sun\u0103 a “muzic\u0103”. Faza electronic\u0103 prematur\u0103 a Experimental <\/em><\/strong>este cel mai devreme c\u00e2nd vei auzi sunete electronice. Cel mai probabil, nu \u00ee\u021bi va pl\u0103cea majoritatea din ceea ce vei auzi.<\/p>\n\n\n\n

    La \u00eenceput, Experimental<\/em><\/strong> \u00eensemna \u00een mare parte r\u00e2g\u00e2ituri teoretice de ma\u0219in\u0103rie, \u0219i explozii sonore, \u0219i strig\u0103te, \u0219i sc\u00e2nceli pe care cu greu le-ai recunoa\u0219te ca fiind “zgomote”, ce s\u0103 mai vorbim de “muzic\u0103”. Este mai mult un fel de exerci\u021biu de laborator, un “experiment”, dec\u00e2t un gen muzical; plin de ingineri \u0219i cercet\u0103tori sufocan\u021bi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 ca ma\u0219inile electronice – care cu greu puteau fi clasificate ca fiind “computere” – s\u0103 produc\u0103 tonuri \u0219i tonalit\u0103\u021bi (cu rezultate mixate, amestecate).<\/p>\n\n\n\n

    Obiectivul nu era acela de a produce sunete noi, ci, cel de a dezvolta modalit\u0103\u021bi unice de a produce sunete noi. Era o provocare ce presupunea limit\u0103ri, la fel de mult precum era o provocare ce presupunea creativitate, cam cum era c\u0103utarea de a g\u0103si fiecare device digital \u00een jocul Run Doom. Fascinant, dar nu \u00een sensuri muzicale (cu alte cuvinte: sunt impresionat\u0103 c\u0103 ai reu\u0219it s\u0103 \u00eel faci s\u0103 mearg\u0103 pe un Gameboy, dar chiar nu-mi doresc s\u0103 \u00eel ascult pe un Gameboy).<\/p>\n\n\n\n

    Care a fost primul c\u00e2ntec de muzic\u0103 electronic\u0103 publicat vreodat\u0103? Greu de spus. Totul \u021bine \u0219i depinde de ceea ce \u00eenseamn\u0103 propria ta defini\u021bie a unui c\u00e2ntec de muzic\u0103 electronic\u0103. Pentru c\u0103 originile muzicii electronice se duc at\u00e2t de departe \u00een trecut \u00eenainte de a fi m\u0103car “muzic\u0103”, \u0219i nici nu prea a \u021binut cineva vreo centralizare sau \u00eenregistr\u0103ri bune la momentul respectiv (probabil din cauza r\u0103zboiului).<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen prezent, acum, urmele sonore cele mai de \u00eenceput ce exist\u0103 \u00een acest ghid, sunt din anul 1937, dar sunt \u0219i exemple mai vechi ale concertelor Tereminului, care, de\u0219i electronice, eu nu le-a\u0219 clasifica ca fiind Experimental<\/em><\/strong>, deoarece Tereminul a f\u0103cut o treab\u0103 foarte bun\u0103 pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 nu este electronic (\u00een m\u00e2inile exper\u021bilor, ar putea sem\u0103na cu o vioar\u0103). Acela nu era efectiv suficient de avant-garde pentru a fi numit \u0219i considerat Experimental.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"\/
    Ta\u021bii Muzicii Electronice sunt aici pentru a-\u021bi ar\u0103ta cum fac ei lucrurile \u00een mod old-school. De la st\u00e2nga, la dreapta: Francois Bayle, Pierre Schaeffer, Bernand Parmegiani<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

    Ini\u021bial, instrumentele care produceau muzica electronic\u0103 erau foarte scumpe, costisitoare, foarte mari, ocupau extrem de mult spa\u021biu, \u0219i nu foarte user-friendly. Dar, a\u0219a cum erau, ele au stabilit ni\u0219te standarde \u00een design-ul de sunet \u0219i interactivitatea pe care angrenajele sau mecanismele electronice, \u00een general, \u00eenc\u0103 le respect\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

    Toat\u0103 muzica este doar unde sonore, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u0219i dac\u0103 po\u021bi face ca un circuit digital s\u0103 produc\u0103 una, atunci deja ai parcurs 90% din drum. Restul, este pur \u0219i simplu rafinamente \u0219i repeti\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

    Doar nu te a\u0219tepta ca rezultatul final s\u0103 impresioneze pe cineva.<\/p>\n\n\n\n

    <\/div>\n\n\n\n
    \n\n\n\n
    <\/div>\n\n\n\n

    Amprente sonore – Experimental <\/em><\/strong>– Pioneers<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

    <\/div>
    <\/path><\/path><\/path><\/path><\/svg><\/div>
    \n
    <\/div>
    \n
    1. The Dark Side Of The Moog – Wish You Were There, Pt. 2<\/li>
    2. Bad Sector – Decode<\/li>
    3. Autistici – Opened Up Too Quickly<\/li>
    4. Mind Over Midi – Sound And Silence<\/li>
    5. Refracted – Plateau<\/li>
    6. Ooioo – Sister 001<\/li>
    7. John Chowning – Stria<\/li>
    8. Ellende – Denying Time<\/li>
    9. Jerobeam Fenderson – Lines<\/li>
    10. Ps – If I Could Only Say I Love You<\/li>
    11. Felix Kubin – Bruder Luzifer<\/li>
    12. La Monte Young – Excerpt\u2026.<\/li>
    13. K2 – Tarachine Is Burn-Out<\/li>
    14. Robert Ashley – Automatic Writing<\/li>
    15. Black Ice – Seabird<\/li>
    16. Kapotte Muziek – Element<\/li>
    17. Helmut Lachenmann – Interieur Fur 1 Schlagzeugsolisten<\/li>
    18. Freeform – Culk<\/li>
    19. Jean-Claude Risset – Mutations<\/li>
    20. John Chowning – Sabelithe<\/li>
    21. Femminielli Noir – Felicitations Ephemeres<\/li>
    22. Atelecine – It’s All Write<\/li>
    23. Fennesz – Made In Hong-Kong<\/li>
    24. Ryoji Ikeda – Test Pattern no. 0010<\/li>
    25. Phalanx – Pragmatic Impulse<\/li>
    26. Christina Kubisch – DJungle Walk<\/li>
    27. Otto Luening – Low Speed<\/li>
    28. Femminielli Noir – Le Cadeau<\/li>
    29. Quest.Room.Project – Catbird<\/li>
    30. Luigi Nono – Omaggio A Emilio Vedova<\/li>
    31. Holger Czukay – Boat-Woman-Song<\/li>
    32. Atelecine – A Secret Ratio<\/li>
    33. Le Forte Four – Bikini Tennis Shoues (One Pair)<\/li>
    34. Iannis Xenakis – Hibiki-Hana-Ma<\/li>
    35. Jeremy Greenspan & Borys – Gage<\/li>
    36. Rachmiel – Waking Dream<\/li>
    37. Arthur Russell – Being It<\/li>
    38. Einsturzende Neubauten – Energie<\/li>
    39. Renaldo & The Loaf – Absence<\/li>
    40. Oval – Kasko<\/li>
    41. Bernard Estardy – A Coeur Ouvert<\/li>
    42. Alvin Lucier – Music On A Long Thini Wire<\/li>
    43. CoH – Loop<\/li>
    44. Konstruktivits – Kopa<\/li>
    45. Jan Jelinek – Fragments One<\/li>
    46. Alice Shields – The Transformation of Ani<\/li>
    47. Thomas Campion – Her Song<\/li>
    48. Masoyoshi & Jan Jelinek – Do You Know Otahiti<\/li>
    49. Kraftwelt – Deranged (Controlled Bleeding mix)<\/li><\/ol>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
      <\/div>
      \n
      1. Bruno Maderna – Syntaxis<\/li>
      2. Nurse With Wound – Antacid Cocamotive 93<\/li>
      3. Karlheinz Stockhausen – Kontakte<\/li>
      4. Charles Dodge – He Destroyed Her Image<\/li>
      5. Attrition – The Long Wait<\/li>
      6. Violet Lightning – The Spirit Of The Void<\/li>
      7. Rapoon – Shake Root<\/li>
      8. Bruce Haack – Just A Song At Twilight<\/li>
      9. Felix Kubin – Menthol Radio Swing<\/li>
      10. Store – Wartesaal<\/li>
      11. Bxc – I Wanna Make A Supersonic Woman Of You<\/li>
      12. Arcane Device – Prayer Cloth<\/li>
      13. Eliane Radigue – Mila’s Song In The Rain<\/li>
      14. Maryanne Amacher – Living Sound, Patent Pending Music For Sound-Joined Rooms Series<\/li>
      15. Hugh Le Caine – Dripsody<\/li>
      16. Bitmoth – The Frost Report<\/li>
      17. Hugh Le Caine – Dripsody<\/li>
      18. 2cb – Central Park<\/li>
      19. Laurie Anderson – O Superman<\/li>
      20. Edgard Varese – Poeme Electronique<\/li>
      21. Nightech – Piecewise<\/li>
      22. Raymond Scott – Cindy Electronium<\/li>
      23. Monostatic – Sub Drk Introduxtion<\/li>
      24. Amon Duul II – Improvisations<\/li>
      25. Tortoise – Goriri<\/li>
      26. Fennesz – Badminton Girl<\/li>
      27. Oliven Messiaen – Oraison<\/li>
      28. Kieran Hebden & Steve Reid – Morning Prayer<\/li>
      29. Aldo Clementi – Collage II<\/li>
      30. Fe-Mail – Jacob’s Toy<\/li>
      31. Francois Bayle – Rosace 3 From Vibrations Composees<\/li>
      32. Tom Dissevelt – Syncopation (Orbit Aurora)<\/li>
      33. Bernard Estardy – Asiatic Dream<\/li>
      34. Ryuichi Sakamoto – Thousand Knives<\/li>
      35. Aurel – Proof Of Life<\/li>
      36. Fe-Mail & Carlos Giffoni – Moral Heritage<\/li>
      37. Milton Babbitt – Ensembles For Synthesizer<\/li>
      38. Anthony Pateras & Robin Fox – Vox Erratum<\/li>
      39. Funckarma – Raud<\/li>
      40. Herbert Eimer – Klangstudie II<\/li>
      41. British Electric Foundation – Honeymoon In New York<\/li>
      42. Plank & Ishq – Zeal Monachorum Moonships<\/li>
      43. Helmut Lachenmann – Gran Torso<\/li>
      44. Daphne Oram – Melodic Group Shapes 1<\/li>
      45. Richard Maxfield – Sine Music (A Swarm Of Butterflies Encountered Over The Ocean)<\/li>
      46. Pan Sonic – Rajatila<\/li>
      47. Richard Maxfield – Pastoral Symphony<\/li>
      48. John Chowning – Turenas<\/li>
      49. Daedelus – Taken’ Liberty<\/li><\/ol>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/section>\n\n\n\n
        <\/div>\n\n\n\n

        1.1. Musique Concrete<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
        Gen Muzical Electronic<\/td>Musique Concrete<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
        Alte Denumiri<\/td>Acousmatic music, Elecktronische Musik<\/td><\/tr>
        Sfera \/ Scena<\/td>Pioneers<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
        An Apari\u021bie<\/td>early 40s<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

        Musique Concrete<\/em><\/strong> a fost o \u00eencercare de a face noi sunete, generate fiind din sunete deja existente. Dup\u0103 cum bine po\u021bi nota, am zis “sunete”, \u0219i nu “muzic\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

        Muzica electronic\u0103 mereu a fost frecventat\u0103 cu experimentare \u0219i curiozitate \u0219tiin\u021bific\u0103. Una dintre cele mai importante dezvolt\u0103ri pentru muzica nou\u0103 \u0219i sunet, la \u00eenceputul secolului al 20-lea, a fost apari\u021bia \u00eenregistr\u0103rii de con\u021binut media. Teoreticienii au speculat, \u00eenc\u0103 din anii 1920, c\u0103 folosirea gramofonului \u0219i radioului puteau fi utile \u00een crearea de noi compozi\u021bii, cam ca un precursor al sampling-ului. Iar asta este, \u00een mod precis, ceea ce ni\u0219te intelectuali francezi, sufocan\u021bi \u0219i fum\u0103tori ca \u0219erpii, au avut \u00een minte, dar, din p\u0103cate, ei au avut ceva de a\u0219teptat, o vreme, pentru a-\u0219i pune ideile lor \u00een practic\u0103. Fran\u021ba nu era un loc pl\u0103cut \u00een prima jum\u0103tate a secolului 20.<\/p>\n\n\n\n

        Primul om care s-a \u00eencumetat s\u0103 exploreze aceast\u0103 frontier\u0103 a fost probabil Pierre Schaeffer \u0219i studioul s\u0103u, Studio d’Essai, din Parisul anului 1942, care a fost original folosit ca un centru de difuzare sau broadcast prin radio sau televiziune, pentru opozi\u021bia \u0219i rezisten\u021ba francez\u0103, \u00eempotriva nazi\u0219tilor.<\/p>\n\n\n\n

        \"\"\/
        Pierre Schaeffer, f\u0103c\u00e2nd ceva.<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

        Schaeffer \u0219i-a cam blestemat zilele \u0219i spart din\u021bii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 lucreze cu tehnologia radio a vremii respective, \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd cum s\u0103 amestece semnale \u0219i cum s\u0103 experimenteze cu diferite frecven\u021be \u0219i benzi, \u0219i, a fost fix aceast\u0103 educa\u021bie – lucratul cu radioul de r\u0103zboi – ceea ce i-a permis s\u0103 o dezvolte \u00een … A\u0219 ezita s\u0103 o numesc “muzic\u0103”, dar cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 el a aplicat ceea ce a \u00eenv\u0103\u021bat dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n

        Ideea din spatele “muzicii concrete” – Musique Concrete<\/em><\/strong> – a lui Schaeffer, era c\u0103 ea era construit\u0103 din sunete care deja existau. Sunetele erau \u00eenregistr\u0103ri fixe, iar valoarea “muzicii” nu era \u00een rezultatul final, dar mai degrab\u0103 \u00een noile forme de compozi\u021bie care intrau \u00een componen\u021ba acesteia. Este efectiv muzic\u0103 de tehnologi\u0219ti care e\u0219ueaz\u0103 s\u0103 vad\u0103 sensul muzicii. Exact ca un tip c\u0103ruia nu \u00eei plac solo-urile de chitar\u0103 intense, lui doar \u00eei place s\u0103 vad\u0103 chitari\u0219tii cum \u00ee\u0219i mi\u0219c\u0103 m\u00e2inile foarte repede, \u00een susul \u0219i \u00een josul freturilor.<\/p>\n\n\n\n

        Musique Concrete <\/em><\/strong>a ocolit \u0219i evitat formele de muzic\u0103 tradi\u021bionale \u0219i structura respectiv\u0103, abandon\u00e2nd importante lucruri precum melodia \u0219i ritmul. A utilizat sunetele random ale vie\u021bii de zi cu zi, de la mersul pe ciment, forarea prin ciment, p\u00e2n\u0103 la amestecarea cimentului. Instrumentele folosite (asta dac\u0103 le po\u021bi numi instrumente), erau \u00eense\u0219i uneltele de \u00eenregistrare tehnologice: derulatoarele (player-ele) cu \u00eenregistr\u0103ri (mai ales cele care puteau s\u0103 c\u00e2nte \u00een sens invers), microfoane, fonografe, \u00eenregistratoare cu benzi magnetice, \u0219i sampling primitiv \u0219i metode de buclare (looping).<\/p>\n\n\n\n

        \u00cen mod natural, asta a atras dup\u0103 sine cea mai insuportabil\u0103 parte a scenei artei franceze, precum futuri\u0219tii, dadai\u0219tii, existen\u021biali\u0219tii \u0219i creatorii de beat-uri, to\u021bi ace\u0219tia care niciodat\u0103 nu \u00een\u021beleg nici care e sensul muzicii \u0219i care cu to\u021bii au contribuit \u0219i au ajutat la g\u0103sirea post-modernismului (“Ciudat de dragul ciudatului”, ca s\u0103 \u00eel citez pe Moe Szyslak din Simpsons), al\u0103turi de ni\u0219te alte mi\u0219c\u0103ri artistice nebune\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

        Musique Concrete<\/em><\/strong> este unul din pu\u021binele genuri, care, \u00een esen\u021ba sa original\u0103, nu mai exist\u0103 deloc, pentru c\u0103 nu “poate” s\u0103 mai existe, \u0219i nu pentru c\u0103 forma de art\u0103 a murit sau c\u0103 nimeni nu mai este interesat de ea, ci pentru c\u0103 uneltele originale pentru crearea ei au murit. Ar fi ca \u0219i cum ai \u00eencerca s\u0103 faci un film VHS, peste 50 de ani, cu mult dup\u0103 ce formatul nu a mai fost produs, iar cuno\u0219tin\u021bele pentru a-l face au disp\u0103rut din memorie.<\/p>\n\n\n\n

        Dar esteticele Musique Concrete<\/em><\/strong> \u00eenc\u0103 continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een genurile succesoare, \u00een special Industrial <\/em><\/strong>\u0219i Collage<\/em><\/strong>, am\u00e2ndou\u0103 presupun\u00e2nd structur\u0103 \u0219i ritm (\u0219i un sens) ad\u0103ugate la Musique Concrete<\/em><\/strong> pentru a o face mai accesibil\u0103. Pentru c\u0103, hai s\u0103 fim corec\u021bi: Treaba asta chiar este pur \u0219i simplu \u00eengrozitoare.<\/p>\n\n\n\n

        \u0218i, sunt sigur\u0103 c\u0103 a\u0219a le place puri\u0219tilor francezi.<\/p>\n\n\n\n

        <\/div>\n\n\n\n
        \n\n\n\n
        <\/div>\n\n\n\n

        Amprente sonore – Musique Concret<\/em><\/strong>e – Pioneers<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

        <\/div>
        <\/path><\/path><\/path><\/path><\/svg><\/div>
        \n
        <\/div>
        \n
        1. Pauline Oliveros – Bye Bye Butterfly<\/li>
        2. Luc Ferrari – Music Promenade<\/li>
        3. Tzvi Avni – Vocalise<\/li>
        4. Charles Wuorienen – Time’s Encomium, Part II<\/li>
        5. Pierre Schaeffer – Etude Aux Chemins De Fer<\/li>
        6. Joji Yuasa – Projection Esemplastic For White Noise<\/li>
        7. Richard Maxfield – Night Music<\/li>
        8. Francois Bayle – L’oiseau Chanteur<\/li>
        9. Vladimir Ussachevsky – Wireless Fantasy<\/li><\/ol>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
          <\/div>
          \n
          1. Ilian Mimaroglu – Le Tombeau D’edgar Poe<\/li>
          2. Mev (Musica Elettronica Viva) – Spacecraft<\/li>
          3. David Tudor – Rainforest, Version 1<\/li>
          4. Steve Reich – Pendulum Music<\/li>
          5. Tod Dockstader – Apocalypse, Part 2<\/li>
          6. Morton Subotnick – Silver Apples Of The Moon, Part 1<\/li>
          7. John Cage – Williams Mix<\/li>
          8. Mimaroglu – Agony (Visual Study no. 4 After Ashile Gorky)<\/li>
          9. Harry Patch – And On The Seventh Day, Petals Fell In Petaluma<\/li><\/ol>\n<\/div><\/div>\n<\/div><\/section>\n\n\n\n
            <\/div>\n\n\n\n

            1.2. Minimalism<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
            Gen Muzical Electronic<\/td>Minimalism<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
            Alte Denumiri<\/td>Minimal music<\/td><\/tr>
            Sfera \/ Scena<\/td>Pioneers<\/em><\/strong><\/td><\/tr>
            An Apari\u021bie<\/td>late 60s<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

            Minimalism<\/em><\/strong> (a nu fi confundat cu mi\u0219carea astistic\u0103 Minimalism \u0219i fiind doar o rela\u021bie \u00een\u0219el\u0103toare cu Minimal Techno<\/em><\/strong>, Minimal Tech<\/em><\/strong>, sau Minimal Prog<\/em><\/strong>) este savantul muzicii.<\/p>\n\n\n\n

            Dac\u0103 Musique Concrete<\/em><\/strong> a fost despre accidental, aleotoriu, atonal, explor\u0103ri neritmice, ale noilor tehnologii de \u00eenregistrare, Minimalism<\/em><\/strong> a fost fix polul s\u0103u opus: instrumente reale, \u00een fraze mici \u0219i itera\u021bii, bucle continue (looping), ne\u00eencetate, f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it, ca un copil autist ce se leag\u0103n\u0103 \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi, sau ca un nebun care zbiar\u0103, av\u00e2nd ochii roti\u021bi la spatele capului, leg\u0103n\u00e2ndu-se \u00eencoace \u0219i \u00eencolo.<\/p>\n\n\n\n

            Geniul real al Minimalism<\/em><\/strong> este derivarea gradual\u0103 a sa, \u00een noi fraze \u0219i modele, \u00eencet, de-a lungul timpului, at\u00e2t de lent \u00eenc\u00e2t s-ar putea s\u0103 nici nu observi. \u00cen ciuda faptului c\u0103 era banal \u0219i nu avea mai nimic special, \u0219i era repetitiv, Minimalism<\/em><\/strong> este un gen care te provoac\u0103 s\u0103 oferi aten\u021bie, dar te \u0219i r\u0103spl\u0103te\u0219te pentru asta.<\/p>\n\n\n\n

            Tehnic vorbind, Minimalism<\/em><\/strong> este na\u0219ul estetic al \u00eentregii muzici electronice. Acesta introduce structur\u0103, ritm, timbru, \u0219i o repetitivitate convins\u0103 care este nepl\u0103cut\u0103 pentru oricine neobi\u0219nuit cu muzica care nu intr\u0103 \u00een tiparul verse-bridge-chorus. Chiar \u0219i ast\u0103zi, 50 de ani mai t\u00e2rziu, Techno<\/em><\/strong> \u0219i Tech House<\/em><\/strong> \u00eenc\u0103 ader\u0103 la teoriile de baz\u0103 introduse de Minimalism<\/em><\/strong>, \u0219i umplu cluburile \u0219i festivalurile cu ele. Tuturor ne place \u0219i cu to\u021bii iubim muzica repetitiv\u0103, hipnotic\u0103. Asta e ceea ce o face s\u0103 fie “muzic\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

            Minimalism<\/em><\/strong> este cu mult mai faimos dec\u00e2t ai crede. El serve\u0219te drept muzic\u0103 existen\u021bial\u0103 \u0219i de stare, excelent\u0103, exact ca \u00een documentarele de art\u0103, f\u0103r\u0103 cuvinte, ale lui Godfrey Reggio \u0219i Ron Fricke:<\/p>\n\n\n\n